Contextul cercetării

Pădurile României au un potențial enorm în ceea ce privește producția de biomasă pentru energie și utilizări industriale. Biomasa provenită din păduri și din agricultură acoperă la ora actuală 7% din necesarul de energie primară și 50% din potențialul energiei regenerabile din România (Strategia Energetică Națională – SEN, 2007). Utilizarea biomasei s-a axat în principal pe uzul casnic: ardere directă, încălzirea locuințelor, la gătit și la încălzirea apei reprezentând aproximativ 95% din exploatarea biomasei curente, în timp ce utilizarea biomasei industriale este de doar 5% (Roland Bergers, 2010). Deși achiziționarea lemnului de foc a fost o industrie rural-tradițională, în general legată de exploatarea endemică ilegală în România (Bouriaud, 2005; Saphores et al., 2006), există doar presupuneri și estimări cu privire la cererea lemnului de foc de către populația rurală, de exemplu 98% dintre gospodăriile din mediul rural, adică 10,3 milioane de locuitori, folosesc sobe de încălzire pe lemn (SEN, 2007). În timp ce utilizarea industrială a biomasei poate fi un instrument de rezolvare a unor probleme de mediu grave precum depozitarea în apropierea văii râurilor a deșeurilor provenite de la gatere, dezvoltarea puternică din sectorul biomasei a stârnit o serie de probleme noi, neabordate încă în studiile de cercetare din România.

Utilizarea durabilă a biomasei forestiere reprezintă un concept-cheie a paradigmei gestionării durabile a pădurilor. Cu toate acestea, analiza sustenabilității se concentrează mai ales asupra aspectelor de ordin economic și ecologic ale producerii de biomasă, în timp ce doar câteva studii iau în considerare și aspectele sociale. Mai mult decât atât, caracteristicile consumului lemnului de foc în mediul rural a fost rareori studiat într-un context european (Arabatzis et al., 2012; Nybakk et al., 2013; Bouriaud et al., 2013).

Întrebări de cercetare

Obiectivul studiului
Acest studiu își propune să evalueze sustenabilitatea socială a modelului actual de alocare a resursei de biomasă lemnoasă în Nord-Estul României.

Obiectivele specifice
O1: Analiza modelului actual de alocare a biomasei lemnoase;
O2: Analiza caracteristicelor resursei în relaţie cu cererea de biomasă a utilizatorilor industriali și casnici;
O3: Evaluarea sustenabilităţii sociale a modelui actual de alocare a resursei biomasă lemnoasă.

Metodologia cercetării
Proiectul abordează interdisciplinar problematica sustenabilității producției de biomasă lemnoasă în condițiile cadrului legal curent și a contextului socio-economice. Analiza instituțională IAD (Ostrom et al., 1994) va fi folosită pentru a corela elemente conceptuale ale sistemului de producție de biomasă cu elemente ale arenei politico-economică dinspre care se așteaptă schimbări pentru un sistem social mai durabil (Figura 1).

Culegerea de date empirice este axată pe identificarea atributelor comunității în legătură cu utilizarea masei lemnoase, de exemplu normele comportamentale general acceptate în comunitate, nivelul de înțelegere a rolului pădurii, gradul de omogenitate a preferințelor în legătură cu procurarea lemnului de foc, percepția asupra legalității accesului la resursa lemn.